Simt nevoia să iubesc lumea
în căutarea mea spre tine,
să iubesc aerul ce îl respir
pentru că el
mă menține în viață
când tu ești de negăsit.
Simt nevoia să mă iubesc pe mine,
căci mă simt singură și rece,
tu ești ascuns poate în alt suflet acum,
iar eu, aici,
încerc să îmi adun bucățile inimii
și să le cos cu fir de dor, la loc.
Simt nevoia să iubesc mai mult,
cu fiecare zi petrecută în singurătate
și să număr grăbită clipele reci
până vei ajunge,
până când te voi găsi lângă mine,
de mână, într-o seară caldă de vară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu