Azi te-am vizitat, bunicul meu,
dar nu erai acasă..
Nu m-așteptai în prag ca altă dat',
cu zâmbetul pe față..
Azi te-am vizitat, bunicule
și te-am găsit departe;
Nu m-ai privit, nu mi-ai zâmbit
nu m-ai cuprins în brațe...
Era o liniște ca de mormânt...
coroanele țineau de șase..
N-ai vrut să-mi spui niciun cuvânt
tăcerea ta m-apasă..
Te-ai supărat, al meu bunic
și n-ai mai stat cu noi la masă..
Te-am căutat, bunicul meu,
prin curte și grădină;
Găsesc numai prezența ta
în vânt și în lumină.
Eu te-am rugat, bunicule,
să vii din nou acasă,
dar nu ai vrut, nu mi-ai vorbit
și a mea inimă mă lasă..
De ce-ai plecat, bunicul meu
din casa ta cea dragă...
Ai luat cu tine mult regret
și ne-ai lăsat doar groază..
