Schimbare

Afară totul e o încântare,
Miros floral și cânt de mierle,
cer albastru cu nori de pluș în zare.
Miroase-a primăvară,
miroase-a început,
miroase-a reînnoire
și a necunoscut.
Dar toate acestea nu te-ajută,
totul te face trist și melancolic,
începe-o nouă viață, începe un nou timp,

Îți lași trecutu-n spate
și pășești cu greu, mai departe.
Ești optimist, dar trist,
nimeni nu te doboară,
ai devenit altcineva,
un om de nerecunoscut,
un om cu forță de temut,
dar fără sentimente,
te-ai închis în tine și nu mai vrei să suferi.
Privești nepăsător la toate,
nimic nu te uimește,
nimic nu te mai face să zâmbești,
nu mai iubești pe nimeni.

Acum ești suflet trist
ce merge singur mai departe,
ești suflet ce nu mai repetă
greșelile din trecut,
greșelile ce l-au făcut odată
să sufere neîncetat.
Acum privești vremea de-afară,
Privești la tot ce s-a înnoit,
ce s-a schimbat.
Oare ești tu același sau poate
e doar vremea schimbătoare?
Ești trist, e lesne de-nțeles
că te-ai schimbat,
vrei să faci o schimbare la toate,
dar singura schimbare
s-a petrecut la tine.

Cu toate că ești schimbător
la fel ca zilele de primăvară,
ai mai păstrat ceva
din vechea ta persoană,
ceva ce nu vei putea vreodată să alungi,
ceva ce toată lumea are
și se bucură de ele...
ai sentimente ce te fac
să suferi, să râzi și să iubești,
sentimente ce-ți trezesc mereu
oceanele de amintiri.

Zâmbete

Zâmbete care ascund tristețe,
Zâmbete care ascund iubiri neînțelese,
Zâmbete peste tot și oriunde
fiecare își spune propria-i poveste,
fiecare ascunde mii de sentimente.
Atâtea persoane diferite în lume,
atâtea zâmbete ciudate și plăcute.
Ești trist și totuși zâmbești,
Interiorul îți plânge,
dar exteriorul radiază de fericire.
Sufletul și inima îți bate cu putere
În tine arde un foc imens de disperare
Vrei să faci multe lucruri,
dar nu faci nimic, ci doar zâmbești,
Zâmbești mereu și inima te doare.
Ești un aeroport de pe care
vin și pleacă doar zâmbete
Îți ascunzi sentimentele mai bine ca oricine
Ești un actor grăbit ce-ți spui
replicile fără sentimente,
dar interiorul tău urlă și te arde.
Un actor ce spune ceea ce are de spus
apoi zâmbește și părăsește scena tot trist.
La fel ești și tu, suflet rănit,
Zâmbești mereu și ești fericit
deși ești trist și ascunzi multă durere.

Toți împart zâmbete, toți zâmbesc.
Ne apropiem mai mult unii de alții
și învățăm să iubim și să fim iubiți.
Ești frumos când zâmbești așa că zâmbește,
zâmbește-mi în fiecare zi,
împreună cu mine...
pentru că tu ești cel care-mi provoacă fericire,
tu ești cel pentru care merită să zâmbești,
Zâmbește, ești frumos.

Neînțeles

Vânt. Zăpadă. Ger.

Cutreieri lumea-n lung și-n lat

și zăpada te lovește în față.

Visezi. Speri. 

Te doboară mii de reguli și protocoale ,

dar inima ta nu le ascultă și trece mai departe.
O inimă ce nu respectă reguli,

O inimă sălbatică, dependentă

doar de dragoste și de singurătate.
Te oprești pentru o secundă
și respirația abia ți se mai aude
Ești speriat la fel ca o pasăre
ce este prinsă într-o colivie.
Zăpada îți îngheață inima
Sângele-ți devine izvor de gheață
Gerul te doboară și te transformă
într-o stană de gheață ce încă mai merge pe pământ.
Nu te oprești din mers și speri.
Lună. Stele. Pustiu.
Ai totul și totuși nimic,
Ești totul și totuși ești un nimeni,
Ai mii de persoane-n jurul tău
Dar nimeni nu îți stă alături.
Și tot continui să te avânți în necunoscut,
Și tot suferi mai tare cu fiecare clipă,
Ai mii de gânduri și totuși nu gândești nimic.
Ești prea trist ca să îți dai seama ce e cu tine,
Nu înțelegi nimic și ești derutat,
Îți trec prin minte tot felul de imagini,
Refaci mii de scene ce vrei să se întâmple
Trăiești. Speri. Suferi.
Aștepți pe cineva ce nu mai vine.

Luptă

Îți imaginezi ceea ce vrei
și crezi că așa se va-ntâmpla
Îți umplii capul cu gânduri nefolositoare
și crezi că tot ceea ce știi te face fericit.
Mintea-ți spune că trebuie să te oprești,
dar inima face doar ce vrea ea.
Ea te conduce și nu vreau să se oprească
te face doar să suferi și să te rânești,
Dar știe că poate odată va găsi fericirea.
Îți spune că nimeni nu este perfect,
încearcă să te amăgească,
Dar mintea luptă  și nu vrea
ca tot ce se întâmplă să te doboare iară.
Dar lupta tot o pierde și inima câștigă
Durerea-și face loc în tine,
Și-ți curge lin prin vene.
O, suflet trist și singuratic
ce nu știi când să te oprești,
Azi cad iar din cer stropi mari de ploaie
pe fața ta scăldată și ea în lacrimi amare.
Plânge iar cerul de greșeala ta,
Plânge pământul pentru naivitatea ta.
Fața ta e mutilată de durere
iar ochii-și pierd ușor din strălucire
Rămâi din nou un corp stingher,
călător pe drumuri necunoscute și îndepărtate.
Rămâi din nou un suflet nebun,
ce plânge după fericire...

Cuvinte unite

Privesc la foaia albă de hârtie,
la fila ce mi-e așezată iar în față
aș vrea să-ți desenez toată ființa
și zâmbetul cel larg și luminos,
să am acum o amintire caldă
ce sufletul și rănile să-mi vadă,
să-mi vindece durerea prin cuvinte
la fel ca-ntotdeauna, potrivite.

Ești poate prea departe,draga mea,
dar totuși ești aproape, prin minune
vorbim ore întregi, fără oprire
despre nimicuri căzute în neștire.
Sunt doar cuvinte fără rost,
ce vreau să le asculți o veșnicie,
doar ca să stai mai mult cu mine,
să faci să mai apară zâmbete
pe fața-ncremenită, fără bine.

Sunt luni și ani de când ne-am cunoscut
sunt mii de amintiri ce ne urmează,
dar timpul nostru nu se va sfârși curând
pentru că el de-abia acum urmează.

Te pot numi prietenă și soră,
dar tu îmi ești mai mult, mereu
știu că vei fi acolo, pentru mine,
o inimă mai caldă, cu iubire.

Iar dacă drumurile se despart
și viața ne croiește alte urme,
tu-mi vei rămâne mai mereu
în suflet, scrisă cu prenume,
soră de suflet și de fericire.

Tristețe

Tot ce-i în jurul tău te întristează

Durere și tristețe, tristețe și durere

Privești. Pășești. Te pierzi.

Și încerci din răsputeri să-mparți iubire

Dar toți sunt doar statui de piatră neagră

cu inimile înghețate de atâta ură.

Iubirea iar dispare și lasă loc tristeții

Cad rând pe rând din trupuri ostenite

inimi zdrobite și îndurerate.

Nu mai e loc de mângâiere,

Nu mai sunt râsete de copilași

Totul e rece și întunecat

Iubirea nu mai are unde locui.

Fiecare clipă care trece

aduce mai multă durere.

Fiecare pas pe care îl faci
te duce prea departe.

Fiecare cuvânt pe care îl spui
se întoarce împotriva ta.
Și ninge, ninge, ninge
cu regrete și durere.
Și cad din cer fulgi, lacrimi reci, ciudate
Ți-e tot mai rău și sufletul te doare
Și mâinile îți tremură și te trezești
Ai doar drumuri închise-n fața ta,
Auzi doar bârfe și jigniri
Nimic nu mai e sfânt,
Nimic nu e ce-a fost,
Toți spun adio și toți vor iar înapoi.

E lumea încurcată, singuratică
Uiți să mai privești în urma ta,
Uiți să mai fii tu așa cum ai mai fost cândva
Uită poate toate, dar nu uita nimic
Privește înainte și mai încearcă iar
Să-mparți iubire moartă, iubire neuitată.

Ocean de sentimente

Cutreier plaje goale, reci, bizare
Culeg din când în când câte o scoică
Îmi arde inima în piept
Iar ochii lasă libere pe față
Izvoare reci de lacrimi și dispreț.

Sunt un ocean de sentimente,
Aievea călător pe-o plajă goală
Ce ține mii de amintiri lipite tare
De firele firave de nisip.

Răsare soarele din mare
Și piele-ncepe să mă ard
Sunt un vampir ce nu suportă
Căldura zilei ce urmează.

Sunt un vampir cu sete de singurătate
Purtat de vânt departe, în necunoscut
Cu inima zdrobită de probleme și nevoi,
Cu mintea tulbure și-mprăștiată.

Pășesc ușor prin apa rece și albastră,
Picioarele mă dor și simt că voi ceda,
Cad în genunchi și îmi duc mâinile pe față
Și lacrimile reapar și mă sufocă
Inima mi se oprește iar și nu mai bate
Și simt că nu va mai bate din nou.

Sunt veșnic trist și melancolic,
Trăiesc acum ca să  nu cad din nou
Privesc mereu în urmă cu regret,
Merg înainte cu speranță
Dar voi rămâne de acum
Doar un ocean de sentimente,
Aievea călător pe-o plajă goală.

Mii de lucruri

Spui mii de cuvinte fără nici un sens,
Și inventezi altele noi.
Faci fapte ce nu le poți înțelege,
Gândești lucruri bizare și anoste,
Accepți insultele cu zâmbetul pe buze
Și le întorci ca fiind complimente.

Zâmbești din orice lucru și ești vesel
Te întristezi și chiar începi să plângi,
Te liniștești și iar zâmbești
Și totuși ești trist și deprimat.
Sunt mii de lucruri ce te uluiesc,
Sunt mii de lucruri ce te fac să râzi, să plângi,
Să fii altă persoană.

Ești schimbător ca vremea și totuși rămâi tu
Cu nebuniile și marile tale probleme.
Ești tânăr și neliniștit în toate cele
Visezi cu ochii deschiși și capul ți-e mereu în nori
Dar astea sunt doar lucruri ce te definesc pe tine
Sunt lucruri făcute de-un adolescent nebun.

Ai mii de drumuri ce vrei să le urmezi,
Iei o decizie, apoi te răzgândești
Ai mii de variante, dar nu știi ce alegi
Ești depășit, dar îți revii mereu.

Sunt mii de lucruri de neînțeles
Și mii de fapte ce te bulversează
Sunt mii de fraze ce le-auzi,
Te derutează tot mai tare
Dar asta face parte din viața ta,
Din viața ta de adolescent neînțeles și zăpăcit.