Închisă într-o cameră rece
cu o rază de lumină ce cu greu trece
prin fereastra acoperită de un văl ce crește
din sufletul înghețat, ascuns în perete.
Din trup ostenit de inimă rece
un glas răgușit deasupra lui trece
lipsit de putere, cu greu el purcede
prin vălul cel negru, afară și crede
că poate în lume el va reuși a se încrede....
Și strigă din nou prin vălul cel rece,
cuvinte rele ce cu greu vor trece
aproape de lume și departe de voi,
departe de mine,
departe de noi....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu