luni, 11 iulie 2016

Luceafărului ce-a apus...

Nu-ți voi lăsa poemele uitate-n carte,
Căci voi culege patima din fiecare parte.
Nu-ți voi ascunde numele în praf de lună,
Căci îl voi polei cu aur pe-o cunună.

Îți voi privi al tău Luceafăr de cu seară
Și-a ta scrisoare caldă voi citi-o iară.
Nu voi lăsa dorința să mucegăiască-n versuri,
Căci voi veghea alene peste ale tale crezuri.

Voi fredona mereu din ale tale versuri
Pe lângă plopii fără soț, în ale mele mersuri
Și-a tale somnoroase păsărele voi privi în zare
Cât timp ce sare de pe deal tot mai apare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu