Suflu

Și totuși sunt ceea ce nu sunt,

Un trup ce colindă lumea,

Un suflet pârjolit de secrete,

De amintiri reci, abundente.

Am rămas fără suflu

În căutarea mea spre lume,

Spre hotare neștiute de mine

Cu oameni pașnici sau duri.

Am căutat în oameni adevărul,

Dar am ajuns să găsesc rău

și minciuni zidite pe suflete

Orbite de frumusețea momentului.

Am zăcut zile și ani întunecați

Printre oameni ca năluci fade

Și am găsit frânturi din gânduri

Scrijelite pe inimile lor uscate.