A-ți scrie ție, drag străin,
În calme dimineți de primăvară,
E ca a scrie cu durere un destin
Pentru o inimă cu tent-amară.
A căuta un suflet arămiu,
În depărtări pictate cu cerneală,
E ca a transforma un vultur cenușiu
Într-o frumoasă și măiastră sânziană.
A rupe din cereștile minuni,
Când cerul este plin de stele,
E ca atunci când, calme, pe pășuni,
Ființa și cu pasul ți se piere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu