Uneori iubesc marea și stelele crude,
Atunci când noaptea se lasă alene peste lume...
Alteori iubesc soarele și toamna ruginie
Și te iubesc pe tine când lumea devine pustie.
Așa m-aș iubi și pe mine dacă nu ai fi tu,
Mi-aș iubi viața și sufletul zglobiu,
Aș fugi prin lanuri de maci și de grâu,
Cu vântul în plete și spice la brâu.
Poate aș învăța ușor graiul mierlei
Și aș povesti cu ea despre odisee,
Așa mi-ar crește din versuri aripă,
Să mă poarte alene spre zonă umbrită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu