Zăpadă, vânt, răceală. ..
Oameni de zăpadă trec pe stradă
Sunt oameni înghețați de vreme
Nu mai zâmbesc și trec prin frig, cu lene...
E frig pe strada mea pustie,
Nu mai sunt păsări și nici flori
E cerul plin de nori siniștrii
E frig la noi doi, fără voi...
Mă legăn greu pe scaunul de lemn,
Mă doare inima și ochii plâng
De inima de gheață suntem legați
Acum, aici, pe vecie doar noi...
E rece greu în case și în noi
Și trupurile reci și înghețate
Cu greu mai cântă, în unison
Un cântec vechi, cu dor,
Pentru singurătate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu