luni, 30 octombrie 2017

Ratacire

Îmi amăgeşti inima
Cu flori de tei şi cimbru
Şi sufletul tânjeste
Şi-ţi caută privirea.

Am rămas ca sihastră
Tot căutând de tine,
Am rămas ruginită
În inerţia mea continuă.

Tu nu-mi mai ieşi în cale
Cum o făceai cândva
Tu nu-mi mai cânţi în noapte
Cu vocea-ți catifea.

Nu mai aud bătaia
Ce-ţi vuieşte din piept
Căci inima-ţi de piatră
Şi corpul din ciment.

Bătaie ta se pierde
În sunetul pădurii
Şi răsuflarea-ți vie
Dispare în câmpie.

Eu am rămas aicea
Privind spre luna sură
Şi inima-mi sărmana
Tot rătăcită sună.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu